Nevoia de apreciere

Nici un mediu nu este mai bogat in afisarea strigatelor dupa apreciere decat Facebook. Avem o nevoie infinita de a fi priviti cu admiratie de catre cei din jurul nostru, pentru a ne confirma sau reconfirma masura propriei noastre valori. Si ce as fi eu fara cei 100 de prieteni ? Si ce valoare as avea eu daca nu ajung sa am 100 de like-uri? Aceasta credinta, ca ne putem masura doar prin greutatea aprecierii celorlalti, ne indeamna sa cautam noi si noi metode pentru a impresiona pe cei din jur: ne pozam, ne postam, ne admiram, cautam ….doar pentru a ne cauta din nou si din nou propria valoare.
Este o nevoie fundamentala, care trebuie satisfacuta in relatii. Si atunci cand oferta din viata reala este saraca in aceste aprecieri, necesitatea unei alimentari permanente cu admiratie se muta in zona virtuala, unde ne putem crea un SINE care merita sa fie share-uit, like-uit sau comentat.Deci, iubit.
Aprecierea nu se cere, nu este o marfa scoasa la mezat, usor de cumparat. Aprecierea se primeste simplu, la fel de simplu precum o oferim, prin cuvinte sincere, atent cantarite, si indreptate catre persoana de langa noi fara limitarea ocaziilor speciale. Ii admiram pe altii pentru ca ne admiram pe noi, le recunoastem valoarea dupa ce o contruim in noi, oferim laude doar atunci cand suntem obisnuiti cu acest limbaj. Intr-o relatie, aceste recompense afective reprezinta liantul care va face relatia sa reziste incercarilor timpului.
Construiti apreciere, recunoasteti-va valoarea, laudati reusitele voastre si pe ale celor din jur, bucurati-va de succes impreuna cu prietenii. Si incercati acest exercitiu cu prietenii reali mai desc si mai mult decat cu cei virtuali….doar asa, de dragul unui zambet pe care il puteti savura cu placere!